In acest regn sunt incluse doua grupe de baza: increngatura muschilor(Bryophyta)-plante nevasculare si increngatura Tracheophyta-plante vasculare.Reprezentatii acestui regn sunt plante eucariote pluricelulare,care se reproduc asexuat si sexuat.Majoritatea sunt autotrofe,cu mici exceptii saprofite si parazite.Majoritatatea sunt adaptate la viata terestra,desi multe traiesc in mediul acvatic sau au nevoie de acest mediu pentru reproducere.Ciclul lor de viata este reprezentat prin alternanta a doua generatii:una gametofitica(haploida) si alta saprofitica(diploida),care poate fi mai dezvoltata sau mau redusa,dependenta sau independenta una de alta.
Plantele sunt organisme care s-au adaptat la viata de uscat,avand in majoritatea lor o hranire autotrofa prin fotosinteza.Ele sunt principalii producatori din ecosistemele Terei.
a) Increngatura muschilor( Bryophyta)
Muschii sau briofitele sunt talofite evoluate,nevasculare,care traiesc pe diferite substraturi:pe sol,pe scoarta copacilor,pe stanci,in apa.Ei sunt raspanditi din zona de campie pana in zona montana,de la Ecuator pana in regiunile polare.
Ciclul de viata a unui muscho cuprinde o alternanta de doua generatii:generatia gametofitica,dominata atat de dezvoltare si dimensiune,cat si ca durata,si generatia sporofitica,subordonata gametofitului pe care traieste si care-l hraneste.
Generatia gametofitica,haploida incepe cu sporul,care in conditii de umiditate formeaza un filament verde pluricelular si ramificat,asemanator cu algele filamentoase,numit protonema.Protonema genereaza mugurasi,din care se formeaza muschiul propriu-zis,care este un tal.Muschii sunt lipsiti de organe vegetative adevarate:radacina,tulpina si frunze.Corpul este un tal care se fixeaza de substrat cu ajutorul unor firisoare mici,alungite(rizoizi).
Generatia sporofitica ,diploida,incepe cu zigotul,care germineaza si formeaza sporogonul diferentiat in picior,seta si capsula.In capsula se afla celulele-mame ale sporilor,care prin diviziune reductionala formeaza spori maturi,haploizi,care reiau ciclul de viata al muschiului.
La briofite exista doua tipuri de taluri:de tip eutalic(clasa Hepaticae),de forma unei frunze,cu marginile lombate,asezata paralel cu solul,considerat inferior,ce caracterizeaza muschii hepatici(exemplu fierea pamantului-Marchantia polymorpha)si de tip cormoid(clasa Bryatae).Tubul briofitelor nu este format din tesuturi specializate,ci din grupe de celule care indeplinesc anumite functii:la exterior epiderma cu rol de aparare,care przinta din loc in loc stomate,iar in centrul tulpinitei un grup de celule alungite,cu rul in sustinere a talului si de transport al substantelor nutritive.Lipseste cilindrul central cu vase conducatoare(liberiene si lemnoase).La maturitate pe gametofit se formeaza organele de reproducere,arhegonul,care protejeaza gametul feminin oosfera,si anteridia in care se formeaza gametii masculini,bispiralati si biflagelati,numiti anterozozi.
Reproducerea este asexuata,prin spori,si sexuata,prin oogamie.
b)Increngatura Traheofitelor(Tracheophyta)
Increngatura cuprinde toate plantele vasculare,al caror aparat vegetativ este un corm,diferentiat in radacina,tulpina si frunze.La aceste plante apar pentru prima data vasele conducatoare lemnoase(traheide si trahei) si liberiene.Din aceasta increngatura fac parte trei subincrengaturi:
-Subincrengatura ferigilor(Pteridophyta)
-Subincrengatura Coniferofitina(Gymnospermae)
-Subincrengatura Angiospermofitina(Angiospermae)
Subincrengatura Ferigilor
Ferigile sunt primele plante cormofite.Ele au nevoie de multa umiditate,de aceea sunt raspandite prin paduri,la umbra copacilor,dar mai ales de-a lungul raurilor si paraielor montane si se dezvolta luxuriant in padurile tropicale umede,unde ating dimensiuni impresionante.Ferigile,in ciclul lor de dezvoltare,prezinta doua generatii independente,gametofitica si sporofitica,care se succed in mod obligatoriu.
Generatia gametofitica este reprezentata printr-o formatiune pluricelulara,bogata in cloroplaste(de culoare verde) numita protal,care provine din germinarea unui spor haploid.Pe protal se diferentiaza organele de reproducere sexuata(arhegoane,care protejeaza gametul feminin oosfera,si anteridiile,in care se formeaza gametii masculini,biflagelati si pluriflagelati,numiti anterozoizi).Oosfera este fecundata de un anterozoid si formeaza zigotul diploid,din care va rezulta sporofitul tanar,dupa care protalul moare.
Generatia sporofitica incepe cu zigotul diploid,care prin germinare formeaza embrionul,caracteristic tuturor cormofitelor.Din embrion ia nastere sporofitul tanar si apoi cel matur,format din radacina,tulpina si frunze.Tulpina ferigilor este formata din epiderma,scoarta si cilindrul central,in care se gaseste tesutul conducator liberian si lemnos.Tesutul conducator lemnos este alcatuit din traheide,cel mai adesea de tip scalariform,insotite uneori si de trahee. Cele doua tipuri de vase sunt dispuse in fascicole libero lemnoase.
Subincrengatura Coniferofitina
Coniferele sunt plante lemnoase,arbori si arbusti care formeaza padurile de conifere din zona montana,la care apa pentru prima data florile grupate in conuri.Ele se inmultesc prin seminte,care sunt libere,neinchise intr-un fruct.
In ciclul lor de dezvoltare alterneaza doua generatii:una sporofitica(asexuata),diploida,si una gametofitica(sexuata),haploida.Dupa fecundare,rezulta zigotul,din care va lua nastere samanta,care va incepe generatia sporofitica.
Generatia sporofitica este reprezentata de un corm bine dezvoltat,format dintr-o radacina puternica,ramificata la suprafata solului datorita substratului stancos.Tulpina este dreapta,lemnoasa,iar coroana are aspectul unui con.Tulpina produce o substanta cleioasa si lipicioasa,numita rasina,care in contact cu aerul se intareste.Frunzele sunt aciculare,dispuse penat,in smocuri sau in jurul ramurilor.Ele sunt persistente si iarna,cad pe rand la intervale de 3-6 ani,de aceea coniferele raman verzi in permanenta(cu exceptia laricei sau zadei,care toamna in fiecare an isi schimba frunzele,ca si arborii cu frunze cazatoare).
Generatia gametofitica este reprezentata de gameti care sunt formati in flori.Florile sunt grupate in conuri.
Conurile barbatesti sunt situate spre varful ramurilor si reprezinta o floare barbateasca,formata dintr-un ac al conului care sustine solzii staminali,purtatorii sacilor polinici,cu numeroase grauncioare de polen.
Conurile femeiesti sunt situate in varful unei ramuri de la baza coroanei si reprezinta o inflorescenta.Fiecare con este format dintr-un ac care sustine solzii carpelari cu doua ovule si o bractee.Din zigotul diploid,prin diviziuni repetate,se va diferentia emvrionul cu numeroase cotiledoane.Semintele libere,unele aripate,cad din conul seminal,pe sol,si formeaza o noua planta(sporofitul).Aparitia semintei reprezinta un salt calitativ in procesul evolutiei plantelor.
Subincrengatura Angiospermofitina
Angiospermele sunt cele mai raspandite si evoluate plante,adaptate velor mai variate conditii de viata ale mediului terestru,raspandite pe tot Globul;Unele s-au readaptat la mediul acvatic.Ele sunt plante erbacee sau lemnoase(arbori sau arbusti).Majoritatea sunt plante autotrofe;putine sunt parazite sau saprofite.Organele lor realizeaza o stransa corelatie intre structura si functii.In structura lemnului apar traheele,care usureaza circulatia sevei brute.In organizarea florii apar invelisurile florale,de obicei colorate,care atrag insectele,precum si pistilul,care inchide ovulele in ovar.Organul reproducator mascul este androceul,format din totalitatea staminelor,iar cel femel-gineceul este format din totalitatea carpelor.Majoritatea florilor sunt hermafrodite(unisexuate se intalnesc la arbori);elementele florale au o asezare ciclica;exceptie fac unele angiosperme inferioare la care asezarea este in spirala.Polenizarea se face mai ales,cu ajutorul insectelor polenizatoare;la cele cu invelisuri florale reduse,polenizarea se face cu ajutorul vantului.Fecundatia este dubla,independenta de mediul acvatic.Graunciorul de polen ajuns pe stigmatul florii germineaza si da nastere tubului polinic in care patrund doi gamesti barbatesti.Prin gelificarea varfului tubului polinic,cei doi gameti barbatesti sunt pusi in libertate.Unul din gameti fuzioneaza cu oosfera,iar celalalt cu nucleul secundar al sacului embrionar.Din oosfera fecundata ia nastere zigotul principal,din care se va diferentia embrionul,iar din fecundarea nucleului secundar al sacului embrionar ia nastere zigotul accesoriu,din care se va diferentia albumenul sau endospermul(tesut nutritiv al embrionului).Embrionul poate avea unul sau doua cotiledoane.Aparitia fructului provenit din transformarea ovarului care inchide semintele si le protejeaza reprezinta cel mai important caracer de superioritate.
Clasificare: Angiospermele sunt grupate in doua clase:dicotiledonate si monocotiledonate.
Clasa dicotiledonate:
-embrion cu doua cotiledoane cu rol de hranire
-cilindru central din tulpina cu fascicule libero-lemnoase dispuse alternativ sau concentric
-frunze,cu nervatiune palmata sau penata
-radacini pivotante sau ramuroase

Clasa monocotiledonate:
-embrion cu un cotiledon,cu acelasi rol
-cilindru central din tulpina cu fascicule libero lemnoase dispuse neuniform
-frunze intregi cu nervatiune paralela
-radacini adventive,fasciculate
-invelis floral nediferentiat in caliciu si corola