Latest Entries »

Glandele cu secretie interna sunt formate din epitelii secretorii,ale caror celule produc sugstante active,numute hormoni,pe care ii elibereaza direct in sange.
Hormonii sunt substante chimice specifice,care actioneaza la distanta pe locul sintezei si produc efecte caracteristice. Se considera glande endocrine : hipofiza,suprarenalele,tiroida,paratiroidele,testiculul,ovarul,pancreasul insular,timusul,epifiza si ,temporar ,placenta.
Exista si alte organe care,in afara functiei lor principale,au si celule cu ron endocrin : antrul piloric secreta gastrina,duodenul secreta 6-8 hormoni cu rol in reglarea activitatii secretorii si motorii a aparatului digestiv,rinichiul secreta renina si eritropoietina etc.
In plus,unii neuroni hipotalamici si ai altor organe nervoase au si activitate secretorie, proces numit neurosecretie, care reprezinta tot o functie endocrina. Astfel,sistemul endocrin este conceput ca un sistem anatomo-functional complex,controlat de sistemul nervo,avand rolul de a regla si coordona pe cale umorala activitatea diferitelor organe pe care le integreaza in ansamblul functiilor organismului.
Principalul rol al glandelor endocrine consta in reglarea metabolismului celular.
Hormonii sunt eliberati in sange si sunt transportati spre toate celulele corpului.

Glandele cu secretie interna sunt formate din epitelii secretorii,ale caror celule produc sugstante active,numute hormoni,pe care ii elibereaza direct in sange.
Hormonii sunt substante chimice specifice,care actioneaza la distanta pe locul sintezei si produc efecte caracteristice. Se considera glande endocrine : hipofiza,suprarenalele,tiroida,paratiroidele,testiculul,ovarul,pancreasul insular,timusul,epifiza si ,temporar ,placenta.
Exista si alte organe care,in afara functiei lor principale,au si celule cu ron endocrin : antrul piloric secreta gastrina,duodenul secreta 6-8 hormoni cu rol in reglarea activitatii secretorii si motorii a aparatului digestiv,rinichiul secreta renina si eritropoietina etc.
In plus,unii neuroni hipotalamici si ai altor organe nervoase au si activitate secretorie, proces numit neurosecretie, care reprezinta tot o functie endocrina. Astfel,sistemul endocrin este conceput ca un sistem anatomo-functional complex,controlat de sistemul nervo,avand rolul de a regla si coordona pe cale umorala activitatea diferitelor organe pe care le integreaza in ansamblul functiilor organismului.
Principalul rol al glandelor endocrine consta in reglarea metabolismului celular.
Hormonii sunt eliberati in sange si sunt transportati spre toate celulele corpului.

Sistemul nervos

Sistemul nervos

Sistemul nervos impreuna cu sistemul endocrin,regleaza majoritatea functiilor organismului. Sistemul nervos are rol in special in reglarea activitatii musculaturii si a glandelor secretorii( atat endocrine cat si excorine).  In timp ce sistemul endocrin regleaza in principal functiile metabolice. Reglarea activitatii musculaturii scheletice este realizata de sistemul nervos somatic,iar in reglarea activitatii musculaturii viscerale si a glandelor (exocrine si endocrine) este realizata de sistemul nervos vegetativ.
Reglarea nervoasa a functiilor corpului se bazeaza pe activitatea centrilor nervosi care prelucreaza informatiile primite si apoi elaboreaza comenzi ce sunt transmise efectorilor. Din acest punct de vedere,fiecare centru nervos poate fi separat in doua compartimente :
+compartimentul senzitiv,unde sosesc informatiile culese la nivelul receptorilor;
+compartimentul motor,care transmite comenzile la efectori.
Asadar,fiecare organ nervos are doua functii fundamentale;functia senzitiva si motorie
La nivelul emisferelor cerebrale mai apare si functia psihica.Separarea functiilor sistemului nervos in functii senzitive,motorii si psihice este artificiala si schematica.
In realitate,nu exista activitate senzitiva fara manifestari motorii,si viceversa,iar starile psihice rezulta din integrarea primelor doua.

Fiziologia neuronului si a sinapsei
Neuronul reprezinta unitatea morfo-functionala a sistemului nervos.Din punct de vedere al formei si al dimensiunilor,neuronii sunt foarte diferiti. Forma neuronilor este variabila:
-stelata : coarnele anterioare ale maduvei
-sferica sau ovala : in ganglionii spinali
-piramidala : zonele motorii ale scoartei cerebrale
-fusiforma : in stratul profund al scoartei cerebrale
In functie de numarul prelungirilor,neuronii pot fi :
-unipolari : celulele cu conuri si bastonase din retina
-pseudounipolari : se afla in ganglionul spinal
-bipolari : neuronii din ganglionii spiral Corti si vestibular Scarpa,din retina si mucoasa olfactiva
-multipolari : scoarta cerebrala,cerebeloasa,coarnele anterioare ale maduvei
Dupa functie neuronii pot fi :
-receptori : care prin dendritele lor,receptioneaza stimulii din mediul exterior sau din interiorul organismului(somatosenzitivi sau viscerosenzitivi)
-motori : ai caror axoni sunt in legatura cu organele efectoare(somatomotori sau visceromotori)
-intercalari : care fac legatura intre neuronii senzitivi si motori
Neuronul este format din corpul celular(pericarion) si una sau mai multe prelungiri,care sunt de doua tipuri: dendrite,prelungiri celulipede si axonul,care,functional este celulifug,prelungire unica a neuronului.
Corpul neuronului este format din neurilema(membrana plasmatica),neuroplasma(citoplasma) si nucleu.
Neurilema celulei nervoase este subtire,delimiteaza neuronul si are o structura lipoproteica.
Neuroplasma contine organite celulare comune(mitocondrii,ribozomi,reticul endoplasmatic,cu exceptia centrozomului,deoarce neuronul nu se divide),incluziuni pigmentare si organice specifice : corpii tigroizi (Nissl) din corpul celular si de la baza dendritelor ,cu rol in metabolismul neuronal,si neurofibrilele,care se gasesc atat in neuroplasca(corp) cat si in prelungiri(dendrite si axon),avand rol mecanic,de sustinere si de conducere a impulsului nervos.
Nucleul : celulele nervoase motorii,senzitive si de asociatie au un nucleu unic,cu 1-2 nucleoli.Celulele vegetative centrale sau periferice prezinta deseori un nucleu excentric.Aceste celule pot avea nuclei dubli sau multipli.
Dendritele,in portiunea lor initiala sunt mai groase,apoi se subtiaza. In ele se gasesc neurofibrile.Acestea receptioneaza impulsul nervos si il conduc spre corpul neuronului.
Axonul este o prelungire unica,lunga(uneori de 1 m) si mai groasa. Este format dintr-o citoplasma specializata,numita axoplasma,in care se gasesc: mitocondrii,vezicule ale reticulului endoplasmatic si neurofibrile.Membrana care acopera axoplasma se numeste axolema si are un rol important in propagarea impulsului nervos.De-a lungul traseului sau,axonul emite colaterale perpendiculare pe directia sa,iar in portiunea terminala se ramifica,ultimele ramificatii-butonii terminali- contini mici vezicule cu mediator chimic care inlesnesc transmiterea influxului nervos la nivelul sinapselor.Butonul mai contine mitocondrii si neurofibrile.
Nevroglia
Tipuri de nevroglii : celula Scwann,astrocitul,oligodendroglia,microglia,celulele ependimare si celulele satelit.Nevrogliile sunt celulele care se divid intens(sunt singurele elemente ale tesutului nervos care dau nastere tumorilor din sistemul nervos central),nu contin neurofibrile si nici corpi Nissl.Au rol de suport pentru neuroni,de protectie,trofic,rol fagocitar(microglia),in sinteza tecii de mielina si in sinteza de ARN si a altor substante pe care le cedeaza neuronului.
Celula nervoasa are proprietatile de excitabilitate si conductibilitate,adica poate genera un potential de actiune care se propaga si este condus.
Conducerea impulsului nervos.Aparitia unui potential de actiune intr-i zona a membranei neuronale determina aparitia unui nou potential de actiune in zona vecina.Asadar,aparitia unui potential de actiune intr-un anumit punct al membranei axonale este consecinta depolarizarii produse de un potential de actiune anterior.Aceasta explica de ce toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui axon sunt consecinta primului potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv.
Conducerea la nivelul axonulor amielinici. In acest caz,potentialul de actiune poate sa apara in orce zona a membranei.Proprietatile electrice ale membranei permit depolarizarea regiunilor adiacente,iar potentialul de actiune este condus intr-o singura directie,deoarece in directia opusa,unde s-a produs   potentialul de actiune anterior,membrana este in stare refractara absoluta.De fapt,termenul de conducere este impropriu,deoarece orice nou potential de actiune este un eveniment complet nou,care se repeta,se regenereaza de-a lungul axonului.
Conducerea la nivelul axonilor mielinizati. In acest caz datorita proprietatilor izolatoare ale mielinei,potentialul de actiune apare la nivelul nodurilor Ranvier si “sare” de la un nod la altul intr-un tip de conducere numita saltatorie. Acest tip de conducere permite viteze mult mai mari (100m/s fata de fibrele amielinece 10m/s).Aceasta explica aparitia mai rapida a unor reflexe decat altele.
Sinapsa este conexiunea functionala intre un neuron si o alta celula.In sistemul nervos central,a doua celula este tot un neuron,dar in sistemul nervos periferic ea poate fi o celula efectoare,musculara sau secretorie.Desi similara cu cea neuronala,sinapsa neuromusculara se numeste placa motorie sau jonctiunea neuromusculara.La nivelul sinapselor,transmiterea se face intr-un singur sens.
Sinapsele neuro-musculare pot fi axosomatice sau axodendritice,axoaxonice sau dendrodendritice.Din punct de vedere al mecanismului princ are se face transmiterea,sinapsele pot fi chimice sua electrice.In urma interactiunii dintre mediatorul chimic eliberat in fanta sinaptica si receptorii de pe membrana postsinaptica,apare depolarizarea membranei postsinaptice,numita potential postsinaotic excitator,daca este vorba de un neuron postsinaptic,sau potential terminal de placa,daca este vorba de o fibra musculara scheletica.Acest potential,care nu trebuie confundat cu potentialul de actiune,are doua proprietati speciale : sumatia temporala si sumatia spatiala. In primul caz ,doua asemenea potentiale produse prin descacarea de mediator din aceeasi fibra presinaptica se pot suma,rezultand un potential mai mare,iar in cel de-al doilea caz,potentialele postsinaptice excitatorii,produse de doua terminatii presinaptice vecine pe aceeasi membrana postsinaptica,se pot cumula.
Reflexul este un mecanism fundamental de functionare a sistemului nervos. Acesta reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone receptoare. Termenul de reflex a fost introdus de catre Rene Decartes.Raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor.
Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex,alcatuit din 5 elemente : receptorul,carea aferenta,centrii nervosi,calea eferenta,efector.
Receptorul este o structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de potential gradate proportional cu intensitatea stimulului.Majoritatea receptorilor sunt celulele epiteliale diferentiate si specializate in celule senzoriale(gustative,auditive,vestibulare).Alti receptori din organism sunt corpusculii senzitivi-mici organe pluricelulare alcatuite din celule,fibre conjunctive si terminatii nervoase dendritice(receptorii tegumentari,proprioreceptorii).Uneori,rolul de receptori il indeplinesc chiar terminatiile butonale ale dendritelor(neuron receptorului olfactiv,receptorii durerosi).
La nivelul receptorilor are loc transformarea energiei stimulului in impuls nervos.
In functie de provenienta stimulului,se deosebesc:
+exteroreceptori-primesc stimuli din afara organismului
+interoreceptori(visceroreceptori)-primesc stimuli din interiorul organismului(baroreceptori,chemoreceptori)
+proprioreceptori-primesc stimuli de la  muschi,tendoane,articulatii si informeaza despre pozitia corpului si permit controlul miscarii
In functie de tipul de energie pe care o prelucreaza:
+chemoreceptori-stimulati chimic : muguri gustativi,epiteliu olfactiv,corpii carotidieni si aortici; nociceptorii sunt considerati ca facand parte din aceasta categorie deoarece sunt stimulati de substante chimice eliberate de celule distruse
+fotoreceptori-stimulati de lumina : celulele cu conuri si bastonase
+termoreceptori-raspund la variatiile de temperatura : terminatii nervoase libere
+mecanoreceptorii-stimulati de deformarea membranei celulare : receptori pentru tact,vibratii si presiune
In functie de viteza de adaptare:
+fazici-raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului,dar,in ciuda mentinerii acestuia,activitatea lor scade ulterior : receptorul olfactiv
+tonici-prezinta activitatea relativ constanta pe toata durata aplicarii stimulului : receptor vizual
La nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate de stimul in informatie nervoasa specifica(impuls nervos).
Calea aferenta : receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni.
Prin centrii unui reflex se intelege totalitatea structurilor din sistemul nervos central care participa la actul reflex respectiv.
Sistemul nervos central are trei nivele majore,cu atribute functionale specifice : nivelul maduvei spinarii,nivelul subcortical si nivelul cortical.
Calea eferenta reprezinta axonii neuronilor motori somatici si vegetativi prin care se transmite comanda catre organul efector.
Efectorii : principalii efectori sunt muschii striati,muschii netezi si glandele exocrine.

Tesuturi

Tesutul este o grupare de celule interdependente care au aceeasi structura,origine,forma si functie.Tesuturile se grupeaza la randul lor,formandorgane.Tesuturile sunt de doua feluri:
(-)Tesuturi vegetale
(-)Tesuturi animale

TESUTURI VEGETALE
Clasificare:
1.Dupa forma celulelor tesuturile vegetale se clasifica in:
-celule Parenchimatice
-celule Prozenchimatice(heterodriametice)
2.Dupa stadiul de dezvoltare:
a)tesuturi embrionare
b)tesuturi definitive
Tesuturile embrionare sunt formate din celule care se divid.Se formeaza astfel celule noi,care se diferentiaza ulterior,specializandu-se generand tesuturi definitive.
Celulele meristematice sunt mici,rotunjite,cu pereti subtiri,fara spatii libere intre ele.Sintetizeaza intens substante organice.Meristemele sunt singurele tesuturi in care pot fi observate celule aflate in diferite faze ale mitozei.
Embrionul este formal la inceput numai din meristem primordial.Pe masura ce planta se dezvolta,majoritatea celuleor se specializeaza si nu se mai divid.Raman cateca celule meristematice primordiale in varfurile radacinilor si tulpinilor.
Din ele deriva meristeme primare,cu un inceput de diferentiere,care asigura cresterea in lungime.La unele familii(graminee)exista meristeme primare intercalare,deasupra nodurilor tulpinii.In unele cazuri,celulele tesuturilor definitive redobandesc capacitatea de diviziune si astfel apar meristeme secundare.
Acestea sunt situate in afara axului organelor,pe doua cercuri concentrice si asigura ingrosarea secundara a radacinii si tulpinii.
Tesuturi definitive contin celule specializate care nu se mai divid.Ele pot fi:
a)Tesuturi de aparare,formate din unul sau mai multe straturi de celule care acopera organele.Organele tinere sunt acoperite cu epiderma,format de regula dintrpun singur strat de celule.
b)Tesuturi fundamentale priduc sau depoziteaza substante.Unele tesuturi fundamentale depoziteaza apa-tesuturi acvifere(la plante din zone secetoase) sau aer-tesuturi aerifere(la plante acvatice).
c)Tesuturi conducatoare transporta seva.
Vasele lemnoase ale angiospermelor se numesc trahee.Prin ele circula seva elaborata.Celulele cilindrice,dispuse cap la cap,isi pierd citoplasma si raman peretii celulari formand tuburi.
Vasele liberiene sunt formate din celule vii.Prin ele circula seva elaborata.
Vasele se grupeaza,formand fascicule,si sunt insotite de celule cu rol de hranire si de sustinere.
La plante cu cresteri anuale apare un meristem secundar numit cambiu libero-lemnos.El produce tesut liberian spre exterior si lemnos spre interior,determinand ingrosarea radacinii si tulpinii.El functioneaza diferit primavara si toamna,rezultand de aici cunoscutele inele anuale de crestere.
d)Tesuturi mecanice(de sustinere) dau organelor rezistenta necesara pentru a sustine greutatea propriului corp,in conditiile actiunii unor forte externe.Ele sunt formate din celule cu pereti ingrosati.Tesutul mecanic la care celulele au peretii ingrosati neuniform se numeste clenchim,iar la cel care ingrosarea este uniforma se numeste sclerenchim.
e)Tesuturile secretoare sunt formate din celule care produc si elimina diferite substante:rasina,nectar,latex,mucilagii etc.

TESUTURI ANIMALE
Se clasifica in:
1.Tesut epitelial
2.Tesut conjunctiv
3.Tesut muscular
4.Tesut nervos

1.Tesutul epitelial
Epiteliile de acoperire invelesc suprafete.Sunt formate din celule alaturate,asezate pe unul sau mai multe straturi,sprijinite pe o membrana bazala fina,care le separa de tesuturile vecine.In epitelii nu patrund vase de sange.
Ele formeaza epiderma si captusesc cavitatile:tubul digestiv,caile respiratorii,inima,vasele etc.Epiteliile pluristratificate de la nivelul epidermei,din cavitatea bucala,faringe si esofag au functie de protectie.Cele unistratificate,cu grosimi diferite,mai au adesea si functia de a fi traversate de unele substante
Epiteliul unistratficat care margineste vilozitatile intestinale este cilindric.Are celule inalte care preiau substante din intestin(la polul apical) si le trec in mediul intern(in polul bazal) realizand absorbtia.
Mucoasa esofagului este formata din epiteliu pluristratificat.Are la baza un strat generator cu celule inalte,care se divid impingandu-le pe celelalte spre suprafata.Cele ajunse lal suprafata sunt acum turtite si se desprind,astfel ca mucoasa se reinnoieste permanent.
Epiderma are tot epiteliu pluristratificat,cu un mecanism de regenerare asemanator cu cel esofagian,cu deosebirea ca celulele de la suprafata se incarca cu o substanta protectoare numita cheratina si mor.
Mucoasa traheala are celule asezate pe un singur strat dar cu nucleii la inaltimi diferite,dand impresia dca este strafitficata(epiteliu pseudostratificat).
Epiteliile secretoare  produc si elimina substante.Ele sunt deci  principalele componente ale glandelor.Celulele au capacitatea de a secreta anumiti compusi.
Glanda=epiteliu glandulat+vase de sange+tesunt conjunctiv+nervi
Glandele: exocrine,endocrine,mixte
Glandele exocrine au canal excretor;produsul de secretie se varsa la suprafata pielii fie intr-o cavitate.(ex glandele sudoripare,glandele sebacee,ficat)
Glandele endocrine nu au canal excretor;produsul se numeste hormon si se varsa direct in sange(ex tiroida,hipofiza,glandele suprarenale)
Glandele mixte(pancreasul,testiculele si ovarul)
Epiteliile senzoriale contin celule specializate in receptionarea unor stimuli si transmiterea semnalelor catre sistemul nervos central.Ele intra in alcatuirea unor organe de simt.

2.Tesut conjunctiv
Sunt formate din celule distantate,intre care se afla fibre si un material numit substanta fundamentala.Dupa consistenta substantei fundamentale ele pot fi: moi,semidure si dure.

Tesuturile conjunctive moi au structuri diferite si indeplinesc o mare varietate de funcii: leaga intre ele diferite parti ale organelor,hranesc alte tesuturi,ofera pritectie mecanica,depoziteaza grasimi,produc elemente figurate ale sangelui,au rol in imunitate.
Clasificare:
-tesutul lax contine nervi si multe vase,hranind si insotind alte tesuturi cum ar fi epitelial.
-tesutul adipos are celule care acumuleaza grasimi de rezerva
-tesutul reticulat are o retea de fibre fine intre celule care,prin nenumarate diviziuni,produc elemente figurate ale sangelui.
-tesutul fibros,datorita multor fibre de colagen,are o deosebita rezistenta mecanica.
-tesutul elastic are multe fibre elastice

Tesutul conjunctiv semidur(cartilaginos) formeaza cartilaje.Acestea sunt lipsite de vase de sange.Celulele se numesc condrocite.Substanta fundamentala este condrina(este impregnata cu saruri de calciu si sodiu).
Clasificare:
-tesut cartilaginos hialin este situat la suprafetele articulare ale oaselor,peretele laringelui si traheei si cartilajele costale.
-tesut cartilaginos elastic este bogat in fibre elastice.Este prezent in pavilionul urechii.
-tesut cartilaginos fibros are celule putine si este bogat in fibre care ii dau o rezistenta deosebita.Il intalnim in discurile dintre vertebre si articulatii)

Tesutul conjunctiv dur(osos) are in substanta fundamentala o proteina numita oseina(impregnata cu saruri de calciu si fosfor)
Celule: Osteoblaste(tinere)
Osteocite(mature) situate in cavitati
Osteoclaste(gigant) cu rol in remanierea osoasa
Tesutul osos este format din lamele osoase dispuse in doua moduri:
a.In tesutul osos compact au dispozitie concentrice,in jurul unor canale microscopice prevazute cu vase si nervi.Acest tesut se afla in partea centrala a oaselor lungi si la periferia oaselor late si scurte.
b.In tesutul osos spongios se intretaie,lasand intre ele niste spatii,de unde vine si aspectul spongios(buretos).Acest tesut se afla la extremitatile oaselor lungi si in centrul oaselor late si scurte.

3.Tesutul muscular
Este format din celule alungite care se pot contracta,producand la capete o forta de tractiune.
Celulele musculare contin organite specifice numite miofibrile.
a)Tesut muscular striat se afla in muschii scheletici,mai putin in musculatura unor organe interne(limba,faringe)
b)Tesut muscular neted este situat in peretii organelor interne.Fibrele musculare sunt celule de forma de fus,cu nucleu central.
c)Tesut muscular cardiac este format din celule striate si cu un singur nucleu central.

4.Tesutul nervos
Este format din neuroni si celule gliale.
Neuronii sunt celule specializate in generarea si conducerea impulsurilor nervoase.Ei primesc,prelucreaza,memoreaza si transmit informatii.Un neuron este format din corp celular si doua feluri de prelungiri:una sau mai multe dendrite si un singur axon.
Corpii neuronilor formeaza substanta cenusie a sistemului nervos iar prelungirile-fibre nervoase-intra in alcatuirea nervilor si a substantei albe.Dendritele conduc impulsul nervs spre corpul celular iar axonii de la corpul celular spre terminatiile dilatate ale acestora(butoni terminali).
Neuronii comunica atat intre ei cat si cu celule efectoare(musculare sau glandulare)prin structuri numite sinapse.
Celulele gliale,mult mai numeroase decat neuronii,au forme si marimi variate;ele au diferite functii,in sprijinul activitatii neuronilor:de sustinere si de hranire a neuronilor,de sinteza a mielinei (teaca protectoare a fibrei nervoase),de a fagocita neuronii distrusi.

Caractere generale:
Ciupercile constituie o grupa de organisme foarte heterogena.Pana nu demult au fost incadrate in randul plantelor,datorita imobilitatii lor.Sunt raspandite pe toata suprafata Globului,fiind prezente in sol sau in organisme vii sau moarte.Unele traiesc in simbioza cu algele,alcatuind lichenii,sau cu radacinile plantelor superioare,alcatuind micorizele.Sunt eucariote,unicelulare sau pluricelulare,unele microscopice,altele macroscopice.Corpul este un tal alcatuit din celule multinucleate  numite hife,care formeaza un miceliu.Prezinta un perete celular de natura chitinoasa si foarte rar,de natura celulozica.In citoplasma exista glicogen si picaturi de ulei.Nu au pigmenti asimilatori;ca urmare nutritia este heterotrofa,saprofita sau parazita.Asexuat se inmultesc prin portiuni de micelii sau spori,iar sexuat,prin gameti.
In functie de structura talului si a tipului de reproducere,ciupercile se clasifica in:
a) Increngatura Zygomycota
Aici sunt grupate ciupercile in majoritatea lor saprofite,foarte putin parazite pe om si animale.Cel mai important reprezentant este mucegaiul alb(Mucor mucedo) care traieste saprofit pe substantele organice din compoturi,dulceturi,fructe,paine,pe care le altereaza,descompunandu-le in elemente mai simple.
Miceliul este alcatuit dintr-o hifa unicelulara neseptata,ramificata si plurinucleata,care constituie o pasla pe substrat,fixandu-se cu ajutorul rizoizilor.De pe miceliu pornesc ramificatii numite sporangiofori(purtatori de sporangi),pe care se formeaza niste umflaturi mici,numite sprorangi,in care se formeaza aplanosporii,galbui sau hialin.
b)Increngatura  Ascomycota
Corpul vegetativ al ascomicetelor este un miceliu septat ,dezvoltat,format din hife pluricelulare ramificate.Formele primitive sunt unicelulare,dar celulele pot ramane legate intre ele datorita inmultirii prin inmugurire(drojdia de bere-Saccharomyces cerevisiae si cea de vin-Sacccharomyces ellipsoideu).Ascomicetele sunt saprofite(mucegaiul verde-Penicillium notatum) sau parazite(cornul secarei-Claviceps purpurea);unele specii sunt comestibile(sbarciogul-Morchella aesculenta).Inmultirea se face asexuat prin spori si sexuat prin oogamie.Gametii se formeaza in ascogon(organul femeiesc) si anteridie(organul barbatesc).Fecundatia are loc in asca.Celula-ou(zigotul),prin diviziuni repetate,formeaza 2,4,8 ascospori.
c)Increngatura  Bazidiomycota
Sunt ciuperci superioare care au un miceliu septat,ramificat,bine dezvoltat,pluricelular.Sporii sunt plasati in bazidii(celule sporogene de forma cilindrica) sau pe lamele situate pe partea inferioara a corpului vegetativ care adesea,are forma de palarie.Unele bazidiomicete sunt parazite,producand ruginile la plante(rugina graului-Puccinia graminis) si taciunii plantelor(taciunele porumbului-Ustilago maydis).Majoritatea sunt saprofite si traiesc in sol(ciuperca de balegar-Psalliota campestris).Multe dintre bazidiomicete saprofite sunt comestibile(hribul,buretii galbeni)
d)Increngatura Lichenophyta
Lichenii populeaza pamanturile aride,stancile,scoarta copacilor etc.Ei se fixeaza cu ajutorul unor firisoare(rizine).Lichenii nu formeaza o grupa sistematica;ei sunt organisme simbionte formate dintr-o ciuperca si celulele unei alge verzi unicelulare,mai rar o cianobacterie.Impreuna dau aspectul unui organism unitar si sunt in relatii de “ajutor reciproc”.Ciuperca din structura lichenului(poate fi o ascomiceta sau o bazidiomiceta)formeaza un miceliu care constituie talul.Spatiile din interiorul miceliului sunt ocupate de celulele algei verzi sau de cianobacterii.Algele verzi sau cianobacteriile din alcatuirea lichenului se hranesc autotrof;ele iau apa si sarurile minerale pe care le absoarbe ciuperca.Aceasta se hraneste heterotrof,folosind produsii de asimilatie,obtinuti de catre partenerul de simbioza,in urma fotosintezei.Lichenii se inmultesc,cel mai adesea asexuat,prin fragmentarea talului.
Clasificare:
Lichenii pot fi clasificati dupa forma talului in: licheni ramificati,formand adevarate ramurele cilindrice sau turtite(matreata bradului-Usnea barbata),licheni crustosi(lichenul galben-Xanthoria parietina) si licheni sub forma de tufe mici(lichenul de piatra-Cetraria islandica).

In acest regn sunt incluse doua grupe de baza: increngatura muschilor(Bryophyta)-plante nevasculare si increngatura Tracheophyta-plante vasculare.Reprezentatii acestui regn sunt plante eucariote pluricelulare,care se reproduc asexuat si sexuat.Majoritatea sunt autotrofe,cu mici exceptii saprofite si parazite.Majoritatatea sunt adaptate la viata terestra,desi multe traiesc in mediul acvatic sau au nevoie de acest mediu pentru reproducere.Ciclul lor de viata este reprezentat prin alternanta a doua generatii:una gametofitica(haploida) si alta saprofitica(diploida),care poate fi mai dezvoltata sau mau redusa,dependenta sau independenta una de alta.
Plantele sunt organisme care s-au adaptat la viata de uscat,avand in majoritatea lor o hranire autotrofa prin fotosinteza.Ele sunt principalii producatori din ecosistemele Terei.
a) Increngatura muschilor( Bryophyta)
Muschii sau briofitele sunt talofite evoluate,nevasculare,care traiesc pe diferite substraturi:pe sol,pe scoarta copacilor,pe stanci,in apa.Ei sunt raspanditi din zona de campie pana in zona montana,de la Ecuator pana in regiunile polare.
Ciclul de viata a unui muscho cuprinde o alternanta de doua generatii:generatia gametofitica,dominata atat de dezvoltare si dimensiune,cat si ca durata,si generatia sporofitica,subordonata gametofitului pe care traieste si care-l hraneste.
Generatia gametofitica,haploida incepe cu sporul,care in conditii de umiditate formeaza un filament verde pluricelular si ramificat,asemanator cu algele filamentoase,numit protonema.Protonema genereaza mugurasi,din care se formeaza muschiul propriu-zis,care este un tal.Muschii sunt lipsiti de organe vegetative adevarate:radacina,tulpina si frunze.Corpul este un tal care se fixeaza de substrat cu ajutorul unor firisoare mici,alungite(rizoizi).
Generatia sporofitica ,diploida,incepe cu zigotul,care germineaza si formeaza sporogonul diferentiat in picior,seta si capsula.In capsula se afla celulele-mame ale sporilor,care prin diviziune reductionala formeaza spori maturi,haploizi,care reiau ciclul de viata al muschiului.
La briofite exista doua tipuri de taluri:de tip eutalic(clasa Hepaticae),de forma unei frunze,cu marginile lombate,asezata paralel cu solul,considerat inferior,ce caracterizeaza muschii hepatici(exemplu fierea pamantului-Marchantia polymorpha)si de tip cormoid(clasa Bryatae).Tubul briofitelor nu este format din tesuturi specializate,ci din grupe de celule care indeplinesc anumite functii:la exterior epiderma cu rol de aparare,care przinta din loc in loc stomate,iar in centrul tulpinitei un grup de celule alungite,cu rul in sustinere a talului si de transport al substantelor nutritive.Lipseste cilindrul central cu vase conducatoare(liberiene si lemnoase).La maturitate pe gametofit se formeaza organele de reproducere,arhegonul,care protejeaza gametul feminin oosfera,si anteridia in care se formeaza gametii masculini,bispiralati si biflagelati,numiti anterozozi.
Reproducerea este asexuata,prin spori,si sexuata,prin oogamie.
b)Increngatura Traheofitelor(Tracheophyta)
Increngatura cuprinde toate plantele vasculare,al caror aparat vegetativ este un corm,diferentiat in radacina,tulpina si frunze.La aceste plante apar pentru prima data vasele conducatoare lemnoase(traheide si trahei) si liberiene.Din aceasta increngatura fac parte trei subincrengaturi:
-Subincrengatura ferigilor(Pteridophyta)
-Subincrengatura Coniferofitina(Gymnospermae)
-Subincrengatura Angiospermofitina(Angiospermae)
Subincrengatura Ferigilor
Ferigile sunt primele plante cormofite.Ele au nevoie de multa umiditate,de aceea sunt raspandite prin paduri,la umbra copacilor,dar mai ales de-a lungul raurilor si paraielor montane si se dezvolta luxuriant in padurile tropicale umede,unde ating dimensiuni impresionante.Ferigile,in ciclul lor de dezvoltare,prezinta doua generatii independente,gametofitica si sporofitica,care se succed in mod obligatoriu.
Generatia gametofitica este reprezentata printr-o formatiune pluricelulara,bogata in cloroplaste(de culoare verde) numita protal,care provine din germinarea unui spor haploid.Pe protal se diferentiaza organele de reproducere sexuata(arhegoane,care protejeaza gametul feminin oosfera,si anteridiile,in care se formeaza gametii masculini,biflagelati si pluriflagelati,numiti anterozoizi).Oosfera este fecundata de un anterozoid si formeaza zigotul diploid,din care va rezulta sporofitul tanar,dupa care protalul moare.
Generatia sporofitica incepe cu zigotul diploid,care prin germinare formeaza embrionul,caracteristic tuturor cormofitelor.Din embrion ia nastere sporofitul tanar si apoi cel matur,format din radacina,tulpina si frunze.Tulpina ferigilor este formata din epiderma,scoarta si cilindrul central,in care se gaseste tesutul conducator liberian si lemnos.Tesutul conducator lemnos este alcatuit din traheide,cel mai adesea de tip scalariform,insotite uneori si de trahee. Cele doua tipuri de vase sunt dispuse in fascicole libero lemnoase.
Subincrengatura Coniferofitina
Coniferele sunt plante lemnoase,arbori si arbusti care formeaza padurile de conifere din zona montana,la care apa pentru prima data florile grupate in conuri.Ele se inmultesc prin seminte,care sunt libere,neinchise intr-un fruct.
In ciclul lor de dezvoltare alterneaza doua generatii:una sporofitica(asexuata),diploida,si una gametofitica(sexuata),haploida.Dupa fecundare,rezulta zigotul,din care va lua nastere samanta,care va incepe generatia sporofitica.
Generatia sporofitica este reprezentata de un corm bine dezvoltat,format dintr-o radacina puternica,ramificata la suprafata solului datorita substratului stancos.Tulpina este dreapta,lemnoasa,iar coroana are aspectul unui con.Tulpina produce o substanta cleioasa si lipicioasa,numita rasina,care in contact cu aerul se intareste.Frunzele sunt aciculare,dispuse penat,in smocuri sau in jurul ramurilor.Ele sunt persistente si iarna,cad pe rand la intervale de 3-6 ani,de aceea coniferele raman verzi in permanenta(cu exceptia laricei sau zadei,care toamna in fiecare an isi schimba frunzele,ca si arborii cu frunze cazatoare).
Generatia gametofitica este reprezentata de gameti care sunt formati in flori.Florile sunt grupate in conuri.
Conurile barbatesti sunt situate spre varful ramurilor si reprezinta o floare barbateasca,formata dintr-un ac al conului care sustine solzii staminali,purtatorii sacilor polinici,cu numeroase grauncioare de polen.
Conurile femeiesti sunt situate in varful unei ramuri de la baza coroanei si reprezinta o inflorescenta.Fiecare con este format dintr-un ac care sustine solzii carpelari cu doua ovule si o bractee.Din zigotul diploid,prin diviziuni repetate,se va diferentia emvrionul cu numeroase cotiledoane.Semintele libere,unele aripate,cad din conul seminal,pe sol,si formeaza o noua planta(sporofitul).Aparitia semintei reprezinta un salt calitativ in procesul evolutiei plantelor.
Subincrengatura Angiospermofitina
Angiospermele sunt cele mai raspandite si evoluate plante,adaptate velor mai variate conditii de viata ale mediului terestru,raspandite pe tot Globul;Unele s-au readaptat la mediul acvatic.Ele sunt plante erbacee sau lemnoase(arbori sau arbusti).Majoritatea sunt plante autotrofe;putine sunt parazite sau saprofite.Organele lor realizeaza o stransa corelatie intre structura si functii.In structura lemnului apar traheele,care usureaza circulatia sevei brute.In organizarea florii apar invelisurile florale,de obicei colorate,care atrag insectele,precum si pistilul,care inchide ovulele in ovar.Organul reproducator mascul este androceul,format din totalitatea staminelor,iar cel femel-gineceul este format din totalitatea carpelor.Majoritatea florilor sunt hermafrodite(unisexuate se intalnesc la arbori);elementele florale au o asezare ciclica;exceptie fac unele angiosperme inferioare la care asezarea este in spirala.Polenizarea se face mai ales,cu ajutorul insectelor polenizatoare;la cele cu invelisuri florale reduse,polenizarea se face cu ajutorul vantului.Fecundatia este dubla,independenta de mediul acvatic.Graunciorul de polen ajuns pe stigmatul florii germineaza si da nastere tubului polinic in care patrund doi gamesti barbatesti.Prin gelificarea varfului tubului polinic,cei doi gameti barbatesti sunt pusi in libertate.Unul din gameti fuzioneaza cu oosfera,iar celalalt cu nucleul secundar al sacului embrionar.Din oosfera fecundata ia nastere zigotul principal,din care se va diferentia embrionul,iar din fecundarea nucleului secundar al sacului embrionar ia nastere zigotul accesoriu,din care se va diferentia albumenul sau endospermul(tesut nutritiv al embrionului).Embrionul poate avea unul sau doua cotiledoane.Aparitia fructului provenit din transformarea ovarului care inchide semintele si le protejeaza reprezinta cel mai important caracer de superioritate.
Clasificare: Angiospermele sunt grupate in doua clase:dicotiledonate si monocotiledonate.
Clasa dicotiledonate:
-embrion cu doua cotiledoane cu rol de hranire
-cilindru central din tulpina cu fascicule libero-lemnoase dispuse alternativ sau concentric
-frunze,cu nervatiune palmata sau penata
-radacini pivotante sau ramuroase

Clasa monocotiledonate:
-embrion cu un cotiledon,cu acelasi rol
-cilindru central din tulpina cu fascicule libero lemnoase dispuse neuniform
-frunze intregi cu nervatiune paralela
-radacini adventive,fasciculate
-invelis floral nediferentiat in caliciu si corola

Regnul Protista

In acest regn sunt incadrate organismele vii nucleate,denumite eucariote,care prezinta o mare diversitate in ceea ce priveste organizarea celulei,caracteristicile reproducerii si ale ciclului de viata.
Increngatura Flagelate(Euglenophyta)
Flagelatele sunt organisme unicelulare si coloniale care prezinta intotdeauna un nucleu bine individualizat.Caracteristic acestui grup este si prezenta in stadiul vegetativ a flagelului,care serveste drept organ locomotor. Reprezentantul tipic al flagelatelor este euglena verde(Euglena viridis).
Euglena verde traieste in apele dulci statatoare(balti si lacuri).Este formata dintr-o singura celula.La exterior prezinta o membrana citoplasmatica,iar in interior citoplasma.In partea anterioara prezinta un flagel cu ajutorul caruia se deplaseaza in apa.La baza flagelului se afla o formatiune de culoare rosie ,sensbila la lumima numita stigma,cu rol in captarea luminii.
In apropierea stigmei se afla vacuola pulsatila cu rol in excretie.In citoplasma exista un nucleu mare,situat central,individualizat.La periferia citoplasmei se gasesc numerosi cromatofori,care contin pigmenti verzi-bruni-galbeno si numeroase vacuole mici.
Nutritia este autotrofa si se realizeaza prin fotosinteza,dar tinuta la intuneric euglena isi pierde clorofila si poate sa se hraneasca heterotrof.
Grupul Zoomastigine
Sunt zooflagelate(au unul sau mai multi flageli),care duc in general o viata parazitara,producand boli grave la om cum sunt:giardioza(Giardia intestinalis-paraziteaza ficatul si intestinul omului);boala-somnului(Trypanosoma gambiense-traieste in sangele omului,fiind transmis prin intepatura mustei țețe);tricomoniza(Trychomonas vaginalis),boala cu transmitere sexuala.Codonosiga si Vorticell sunt coloniale libere;la Proterospongia,indivizii flagelati din colonie au rol in locomotie,iar cei neflagelati in nutritie.Unele zoomastigine sunt saprofite,ingerand organisme moarte sau absorbind nutrimente din materia organica.Sunt si forme simbionte,de exemplu,cele care traiesc in intestinul termitelor si care produc enzime ce degradeaza celuloza.
Increngatura algelor-verzi(Chlorophyta)
Algele verzi sunt latofite care prezinta un tal(aparat vegetativ)unicelular,colonial sau pluricelular,filamentos(simplu si ramificat)sau lamelar.Traiesc in apele dulci sau salmastre,pe soluri sau in locuri umede.Au talul unicelular imobil(verzeala zidurilor-Pleurococccus) sau mobil(Chlamydomonas care este biflagelat).Talul poate fi pluricelular neramificat(matasea broastei-Spirogyra) sau ramificat(lana broastei-Chladophora).
Inmultirea se face asexuat prin diviziune(Pleurococcus) sau asexuat prin conjugare,ori prin zoospori care vor da indivizi cu gameti masculi(anterozoizi) si indivizi cu gameti femeli(oosfere).Prin fecundare rezulta oul(zigotul),care germineaza si produce un nou organism producator de spori.
Increngatura algelor-brune(Phaeophyta)
Algele brune sunt alge pluricelulare care traiesc in mari si oceane,in special in zona litorala,la adancimi mici,care permit patrunderea razelor solare. Talul,filamentos,simplu sau ramificat,prezinta parti distince:o parte bazala in forma de crampon(rizoid),cu care se prind de substrat,apoi o parte cilindrica de forma unei tulpini(cauloid).
Nutritia este autotrofa.Produsul de asimilatie este polizaharid,laminarina,si o substanta din grupa taninurilor.
Inmultirea se face asexuat,prin zoospori biflagelati,iar sexuat prin izogamie,heterogamie si oogamie.Ciclul lor de viata se prezinta sub forma a doua generatii: gametofitic(producatoare de gameti haploizi,masculini-anterozoizi si feminin-oosfera, si sporofitica(producatoare de zoospori,formati prin diviziune reductionala.
Increngatura algelor-rosii(Rhodophyta)
Algele rosii sunt talofite pluricelulare,aproape exclusiv marine,dar de mare adancime.Unele populeaza si apele dulci.Talul este pluricelular,filamentos,simplu sau ramificat in cate doua ramuri sau verticil,iar altele au forma unei frunze.
Nutritia este autotrofa,iar ca produsi de asimilatie amintim amilodextrina,care este mai apropiata de glicogen decat de amidon,si picaturi de ulei.
Inmultirea se face asexuat,prin spori imobili,denumiti rodospori sau carpospori,si sexuat,prin oogamie.
Increngatura Micomicete(Myxomycota)
Mixomicetele sunt cunoscute sub denumirea populara de mucegaiuri mucilaginoase,deoarece aparatul lor vegetativ este fie o celula nuda(fara perete celular),care prin agregare formeaza mase mucilaginoase extinse,fie o masa plasmatica mare,plurinucleara,numita plasmodiu.Se dezvolta pe lemne putrede,pe frunze sau sol,substraturi pe care se deplaseaza usor cu ajutorul pseudopodelor,prin miscari amoeboidale.Sunt unicelulare sau formeaza o masa plasmatica cu multi nuclei-un plasmodiu(exemplu floarea tabacarilor-Fuligo septica).Sunt saprofite(resturile vegetale sau animale le inglobeaza cu ajutorul pseudopodelor,prin fagocitare).
Se inmultesc asexuat si sexuat.In conditii nefavorabile formeaza sporangi cu spor.
Increngatura Oomicete(Oomycota)
Oomicetele sunt reprezentate printr-un grup de organisme inferioare,care in vechiul sistem de clasificare faceau parte din grupul ciupercilor(fungi).Se aseamana cu ciupercile,deoarece au corpul format din hife filiforme,foarte subtiri si nu au clorofila.Majoritatea au perete celulozic si sunt parazite(exemplu,mana cartofului-Phytophora infestans).Oomicetele sunt adaptate la viata acvatica si terestra.Aparatul lor vegetativ este un tal,format dintr-un miceliu filamentos,de obicei foarte ramificat,alcatuit din numeroae hife tubulare.Hifele sunt inconjurate de un perete celular de natura celulozica,care protejeaza citoplasma de numerosi nuclei.
Inmultirea se face asexuat prin zoospori,la formele acvatice,si prin conidii,la cele terestre.Conidiile se formeaza pe conidiofori,care pot fi simpli sau ramificati.
Increngatura Protozoare(Protozoa)
Protozoarele sunt organisme unicelulare,eucariote,care populeaza diferite medii de viata.Protozoarele cuprind trei clase:rizopode,sporozoare si ciliate.
1.Clasa rizopode cuprinde animale care populeaza mediul marin,dulcicol si solul umed.Corpul lor este format dintr-o celula lipsita de perete celular,cu o citoplasma care contine nucleu,o vacuola pulsatila si numeroase vacuole digestive.Citoplasma emite pseudopode,cu rol in miscarea si in inglobarea particulelor alimentare(fagocitoza).Exemplul tipic este amiba(Amoeba proteus),raspandita pe fundul baltilor.
2.Clasa sporozoare cuprinde specii parazite care produc boli la animale si om.In ciclul lor de viata formeaza spori,prin care rezista la conditiile nefavorabile aparute in mediul extern,de aceea se numesc sporozoare.Dintre acestea amintim plasmodiul care traieste parazit in sangele omului producand malaria.Transmitatorul acestei boli este tantarul Anofel.
3.Clasa ciliate include animale unicelulare,libere,care traiesc in apele dulci si sarate,parazite si simbionte.Reprezentantul este parameciul(Paramoecium caudatum).Acesta are forma unui pantofior,inconjurat la exterior de o membrana fina,acoperita de cili.In interiorul citoplasmei se gasesc doi nuclei(macronucleu si micronucleu),numeroase vacuole digestive si doua vacuole pulsatile la extremitatile celulei.
Inmultirea se face asexuat,prin diviziune transversala,si sexuat,prin conjucare(schimb de substanta nucleara intre cei doi nuclei).

 

 

Monerele sunt organisme procariote,fiind cele mai vechi forme de viata.Sunt raspandite pe toata suprafata Pamantului in toate mediile.Cele mai multe sunt solitare,insa unele formeaza colonii.Au peretele celular rigid,uneori acoperit de o capsula sau mucus.Sunt imobile sau se deplaseaza cu ajutorul cililor sau flagelilor.La  majoritatea,inmultirea se face asexuat prin diviziunea directa.La bacterii se intalneste si fenomenul de conjugare(schimb de material genetic intre doi indivizi). Materialul genetic transferat este independent de cromozomul bacterian si se numeste plasmid.ClasificareProcariotele se clasifica in: bacterii(archebacteriile si bacteriile propriu-zise) si alge albastre-verzi(cianobacterii).
Bacterii
Bacteriile sunt organisme unicelulare sau coloniale,raspandite pretutindeni in natura: in sol,in apa,in aer,in corpul plantelor,animalelor si al omului.O celula bacteriana este formata din:perete celular,membrana,citoplasma si substanta nucleara difuza,numita nucleoid.La exteriorul peretelui celular,unele bacterii pot fi inconjurate de o capsula gelatinoasa.

Archebacteriile sunt cele mai vechi bacterii.Majoritatea traiesc in conditii extreme de temperatura si in medii lipsite de oxigen.Ele sunt imobile.Cele mai multe se hranesc prin chemosinteza(bacteriile metanogene);putine se hranesc autotrof prin fotosinteza.

Bacteriile propriu-zise(eubacterii) sunt imobile sau flagelate.Majoritatea sunt heterotrofe(saprofite sau parazite),rar sunt autotrofe chemosintetizante(bacteriile care fxeaza sulful sau azotul) si fotosintetizante(bacteriile cromogene purpurii); bacterii simbionte fixatoare de azot se gasesc in nodozitatile leguminoaselor.

Algele albastre-verzi traiesc izolate sau formeaza de obicei colonii filamentoase,inconjurate de o teaca gelatinoasa.Se deplaseaza prin plutire.Sunt autotrofe,avand pigmenti asimilatori(verzi,albastri si rosii).Prin fotosinteza se formeaza un tip de amidon care nu se coloreaza cu iodul.Unele alge fixeaza azotul din aer,altele traiesc in simbioza cu lichenii sau cu unele plante.Ele traiesc in apa(Oscillatoria si Anabena) sau pe soluri umede(cleiul pamantului-Nostoc commune).

Majoritatea bacteriilor saprofite produc alterarea alimentelor sau sunt descompunatori,facand posibila reintoarcerea componentilor minerali in sol.
Bacteriile care produc fermentatii alcoolice(Pseudomonas aeruginosa),lactice(Streptococus lactis),acetice(Acetobacter pasteurianum) sunt utilizate la fabricarea unor produse alimentare(vin,otet,bor etc) si a conservelor;cele care produc fermentatia butirica topesc plantele textile.Bacteria Escherichia coli(colibacilul) este folosita in biotehnologiile moderne de obtinere a unor hormoni,in extragerea țițeiului din zacamintele de petrol.

Virusurile

Virusurile sunt entitati infectioase,situate la limita dintre materia vie si cea nevie.Ele nu au un metabolism propriu(sunt lipsite de enzime),de aceea nu cresc.Sunt multiplicate numai in celula gazda pe care o paraziteaza.
Clasificarea virusurilor se face dupa mai multe criterii:
1.dupa tipul de acid nucleic:adenovirusuri(contin acid dezoxiribonucleic- ADN) si ribovirusuri(contin acid ribonucleic-ARN);
2.dupa substrat(exemplu,virusul rabic care ataca celulele nervoase);
3.dupa organismul parazitat:virusuri vegetale,animale,umane.
Virusurile sunt alcatuite din proteine si acizi  nucleici(ADN sau ARN).Proteinele constituie un invelis proteic numit capsida format din capsomere,iar acizii nucleici formeaza genomul viral.
Virusul se prezinta sub trei stari:
-virusul infectios matur(virion),care reprezinta untitatea morfo-functionala a virusurilor;
-virusul vegetativ,care este virionul fara capsida,multiplicat in celula gazda;
-provirusul,care este virusul decapsidat integrat in cromozomul celulei gazda .
Virusurile se pot multiplica numai in interiorul celulelor gazda.Virionul  patrunde in celula,devine virus vegetativ si se integreaza in cromozomul acesteia,transformandu-se in provirus.Acidul nucleic viral modifica biosinteza celulei gazda dupa un anumit tipar si o obliga sa sintetizeze proteinele virale.Ca urmare,rezulta noi virioni care afecteaza celula gazda pana la distrugere.Virionii devin liberi si infecteaza noi celule.Bolile produse de virusuri se numesc viroze.
Exemple de viroze:
La om: gripa(guturaiul), turbarea,variola,varicela,poliomielita, oreionul,hepatita virala;
La plante: mozaicul tutunului,mozaicul castravetilor,rasucirea frunzelor de cartof,viroza cepei,mozaicum porumbului,viroza lalelelor,basicarea frunzelor de piersic;
La animale: pesta porcina,pesta ovina,pesta aviara,febra aftoasa,turbarea,encefalita virala a bovinelor(“boala vacii nebune”)

Eseu virusuri.

 

Celula

Dupa cum vedeti si numele blogului inspira multe,in primul rand celula reprezinta unitatea structurala si functionala a lumii vii.Unele organisme sunt alcatuite dintr-o singura celula,numite si unicelulare(de exemplu bacteriile) iar altele din mai multe celule,numite si pluricelulare.Dupa o definitie generala a celulei,putem face o clasificare a lor:

1.Procariote: celula procariota are un perete rigid,lipoproteic,contine sacul mureinic.Al doilea perete se numeste plasmalema,tot de natura lipoproteica si are rol in respiratie.
Membrana citoplasmatica are o structura functionala complexa si este de natura lipoproteica.O altă componentă a celulei procariote este citoplasma care ocupă aproape tot spațiul celular.În citoplasmă se gasesc numeroși ribozomi,care indeplinesc functia de sinteza proteica.
Celulele procariote nu au un nucleu adevarat, materialul genetic este constituit dintr-o singură molecula de ADN, aceasta molecula reprezinta genomul bacterian, cunoscut sub denumirea de nucleoid.

2.Eucariote: celulele eucariote au nucleul delimitat de un invelis nuclear si membrane ce delimiteaza oraganitele celulare.
Peretele celular este prezent la celulele vegetale(predomina celuloza),celulele algelor si celulele fungale(predomina chitina).Acesta mentine forma celulei si contribuie la solidalizarea celulelor in tesuturi specializate.
Membrana celulara are rol protector,receptioneaza stimuli externi şi informează permanent celula;detine controlul asupra schimburilor de substante pe care celula le realizeaza cu mediul.
Citoplasma este formata din citosol(hialoplasma) in care este inglobat citoscheletul.
Organitele celulare:
-ribozomi(corpusculii lui Palade)se găsesc liberi în citoplasma libera sau atașați reticulului endoplasmatic, formând cu acesta reticulul endoplasmatic rugos.
-centrozomul este un organit celular situat langa nucleu.Este format din doi centrioli inconjurati de o citoplasma densa.
-mitocondriile contin enzimele oxido-reducatoare necesare respiratiei.
-aparatul Golgi(dictiozom) are rol in sintetizarea proteinelor si lipidelor.
-vacuola  sunt formațiuni pline cu suc vacuolar, delimitate de o membrana simpla.Acestea depoziteaza substante de rezerva.
-lizozomii au rol in depozitarea enzimelor si distrugerea corpurilor straine.
-plastidele caracteristice celulelor vegetale;au o forma ovala.
-reticulul endoplasmatic modifica proteine,produce macromolecule și distribuie substantele in celula.

Scurt eseu legat de celula.